Anticipatia.com

11 Oct

Săptămâna aceasta a devenit clar. Descoperirea bozonului Higgs este recunoscută și marcată cu un Nobel pentru fizică, acordat cercetătorilor François Englert și Peter Higgs care i-au prevăzut existența și au explicat cum anume capătă masă particulele. Teoria acestora este una dificil de înțeles în amănuntele ei. Totuși, s-au găsit și căi de prezentare intuitivă care o fac accesibilă și publicului larg.

Am selectat pentru cititorii Anticipatia.com o astfel de prezentare, extrem de sugestivă, publicată de NYTimes.com.

Credem că, odată cu această descoperire, fizica încheie o eră glorioasă în știință - era în care întrebarea dominantă a fost: din ce e făcută lumea fizică și cum funcționează fizic lucrurile? 

Credeți la fel? 
 
Stephen Hawkings susține o ipoteză similară
26 Apr

Viitorul poate fi definit în multe feluri, însă conceptul operează in nuce încă dinainte ca cineva să fi putut înțelege vreo definiție a lui - când un copil rostește primul verb la viitor, acesta știe deja din experiență la ce anume vrea să se refere. Cum anume apare experiența viitorului în viața noastră ar trebui să constituie un subiect fascinant pentru cercetare.  Personal, nu știu dacă această temă a fost sau nu abordată sistematic. Dar, pentru că subiectul mă fascinează, mă voi încumeta să fac câteva considerații personale.

25 Jan

Dramatica soartă a unei mari părți dintre îndrăgostiții extratereștri ... spre bucuria îndrăgostiților de ipoteza extraterestră

( Divagație de la un raport istoric asupra chestiunii extraterestrilor -  privind cu 1000 de ani in urmă, din anul 3000 ) 

 Scenarii de foresight pentru următorii 1000 de ani de istorie a umanității
( vezi aici secvențele anterioare: 1.11.2, 2.1 )
27 Dec

Termenul de robot a fost adus în atenție ca posibilitate tehnologică de literatura science fiction. În 1921, scritorul ceh Karel Čapek introducea în piesa sa R.U.R. o categorie nouă de personaje - un fel de robi care erau fabricați și crescuți în rezervoare. Ideea roboților a fost atractivă de la bun început. Așa cum o sugerează și numele, aceștia puteau fi meniți să facă latura silnică, înrobitoare a muncii umane. Nu sufereau și nu puneau probleme de etică și echitate.  În piesa sa, Čapek prelua de fapt un motiv mai vechi, acela de golem pe care, prin numele de robot (care în cehă are semnificația de muncă grea / nefericită / silnică - muncă de rob), îl lega de dorințele de eliberare firești pe care omul și le formulează în legătură cu tehnologia.

Astăzi, conceptul de robot nu mai poate fi legat strict de înlocuirea unor sarcini sau activități umane de către mașini. Am pășit deja în era nanoroboticii în care aceste creații tehnologice pot executa sarcini și activități pe care omul în absența lor, pur și simplu, nu le-ar putea întreprinde.

Începând cu această săptămână, Dan MILICI, conferențiar la Universitatea din Suceava, ne va introduce în lumea nanoroboticii și implicațiilor ei.

(Anticipația)

03 Dec

Conceptul de paradigmă este utilizat din ce în ce mai des. Dar, câți dintre noi îi cunosc sensul originar și nu îi dau înțelesuri conjuncturale, deduse din context? Și, câți dintre cei care îl utilizează nu o fac ”după ureche”?

În cazul nostru, prin natura subiectelor pe care le propunem, apelul la conceptul de paradigmă este esențial. De exemplu, vom vorbi destul de des despre necesitatea sau iminența unei schimbări de paradigmă în cunoaștere sau despre vizionari și personalități care propun o astfel de schimbare. De aceea, am găsit potrivit să scriem un articol dedicat clarificării sensului acestui concept, de o manieră simplă, ușor de înțeles de către nespecialiștii în epistemologie și filosofia cunoașterii.

You are now being logged in using your Facebook credentials