Anticipatia.com

SCENARII - CRESTEREA IMPACTULUI PREVIZIUNILOR DATORITA PREDISPOZITIILOR (3, 4)

Monday, 04 February 2013 23:19

Helene Lavoix le propune autorilor și cercetătorilor preocupați de ”futures studies” o tactică de comunicare de tip Aikido. Ea susține că pentru a face ca rezultatele să fie mai bine receptate, mai ales în cazul acelor studii de foresight care conturează adevăruri inconvenabile,  ”… strategia referitoare la predispoziţii trebuie să se schimbe. Mai degrabă decât să ne concentrăm asupra luptei împotriva lor, putem la fel de bine să le acceptăm sau poate chiar să le folosim în avantajul nostru”.

În imaginea de mai sus [ vezi aici imaginea mărită ], care ilustrează această secvență finală (4) a articolului Helenei Lacroix, este prezentat un al doilea exemplu de relatare fictivă, utilizabilă în comunicarea de foresight. ( Exemplul anterior este prezentat aici )

 NOTĂ: Articol preluat din: http://www.redanalysis.org/ 

(continuare din articolul precedent)

Predispoziţiile detaliate în capodopera lui Heuer, Psychology of Intelligence Analysis, ne demonstrează că relatările bazate pe scenarii*** ficţionale sunt produsele perfecte pentru a profita, în scopul atingerii obiectivelor noastre, de o serie dintre aceste trăsături cognitive ale oamenilor şi că rezultatul e chiar mai bun atunci când sunt corect combinate cu instrumentele vizuale.

Jonglarea cu „criteriul intensităţii”
În mod evident, relatările fictive folosesc nemijlocit o predispoziţie descrisă de Heuer după cum urmează: „Informaţiile intense, concrete şi de interes personal au un impact mai mare asupra raţionamentelor noastre decât cele lipsite de însufleţire, abstracte, care ar putea avea, realmente, o valoare doveditoare net superioară.”; Heuer, p. 116, ţinând cont de faptul că, în conformitate cu definiţia dată de Nisbett & Ross, prin informaţie intensă se înţelege o informaţie concretă, generatoare de imagini vizuale şi bogată în emoţii (1980).

Evidenţierea „consecvenţei”
O relatare de calitate va da atenţie consecvenţei, folosindu-se astfel de „hipersensibilitatea [umană] în ceea ce priveşte consecvenţa (absenţa contradicţiilor) dovezilor aduse şi sensibilitatea insuficientă în privinţa solidităţii acestora.” (Heuer, pp. 120-122)

Utilizarea modului defectuos în care percepem cauzele şi efectele
Conform descrierii făcute de Heuer, la modul general, în capitolul 11, modul în care se face relatarea şi deci coerenţa acesteia este de obicei favorizată în mod eronat, în detrimentul metodologiei ştiinţifice şi al descoperirilor/cercetării ştiinţifice. Pe de altă parte, se face simţită nevoia unor explicaţii cauzale, care este cel mai bine satisfăcută de aceste relatări. Prin urmare, relatarea unui scenariu ficţional construit în baza unui model ştiinţific corespunzător ne permite să transformăm cercetarea ştiinţifică într-un produs atractiv, căruia clienţii îi vor acorda încredere.
Acest fapt m-a îndemnat, printre alte motive, ca, odată ce am construit un model pentru scenariile legate de viitorul unui stat naţional, să prezint Chronicles of Everstate sub forma unui serial, mai degrabă decât să adopt o formă mai clasică şi mai concisă.

Trucul numit „regula disponibilităţii”
Această regulă se referă la una dintre componentele care ne conduc la estimări bogate în erori ale probabilităţilor. Apelând la lucrarea lui Tversky şi Kahneman (1973), Heuer subliniază faptul că „disponibilitatea’ se referă la capacitatea de a ne imagina sau de a extrage din memorie. Psihologii au demonstrat că, pentru a aprecia probabilitatea producerii unui eveniment, oamenii folosesc două indicii, şi anume uşurinţa cu care-şi pot imagina desfăşurări semnificative ale acestuia şi numărul sau frecvenţa evenimentelor similare de care-şi aduc aminte” (Heuer, p. 147).
Astfel, o relatare interesantă – pentru cititor – va influenţa probabil uşurinţa cu care îşi pot imagina oamenii, de unii singuri, apariţii viitoare ale unor evenimente similare. Ne putem întreba, de asemenea, dacă, odată ce am devenit conştienţi de existenţa scenariului respectiv, acest fapt afectează, măcar la nivelul amintirilor, percepţia asupra frecvenţei cu care se repetă evenimentul.
Heuer (p. 149) evidenţiază într-adevăr faptul că participarea la exerciţii de construire a scenariilor are impact asupra estimării, de către participanţi, a probabilităţii de producere a acestuia. Ni se sugerează că oamenii care citesc scenarii – sau sunt expuşi pe scară largă contactului cu produse derivate din aceste scenarii, cum sunt filmele, piesele de teatru, jocurile, etc. – vor fi afectaţi în mod similar.

Utilizarea slăbiciunilor noastre pentru evaluarea probabilităţilor
Deoarece raţionamentele referitoare la probabilitatea de adeverire a unui scenariu sunt influenţate de cantitatea şi de natura detaliilor conţinute de acesta într-un mod care nu are legătură cu probabilitatea reală (Heuer pp. 156-157), înseamnă că relatarea unui scenariu sau a uneia dintre părţile sale va avea impact asupra capacităţii clientului de a crede în plauzibilitatea lui. Acest fapt ar putea fi extrem de util pentru a convinge destinatarii să dea atenţie unor viitoruri potenţiale mai puţin probabile, pentru a lupta împotriva predispoziţiilor şi, la modul general, împotriva tuturor prejudecăţilor organizaţionale şi bazate pe convingeri anterioare.

Relatările ficţionale sunt, din acest motiv, o formă foarte utilă de prezentare a previziunilor, pe care ar trebui s-o avem permanent în vedere, fie pentru a face cunoscute rezultatele unor procese mai mult sau mai puţin îndelungate de construire a scenariilor, ca în cazul proiectului Millenium 2020 Global Energy Scenarios, sau al Global Trends 2030 de la NIC, fie în cazul unor exerciţii scurte, precum cele prezentate mai sus, care evidenţiază potenţialele pericole implicate de folosirea algoritmilor. Oare n-ar putea fi folosite şi în cazul altor sisteme metodologice, cum ar fi prognozele?

Comentariile, ideile şi sugestiile sunt bine-venite!

Traducere de Ana-Veronica Mircea

*** Scenariile se numără printre produsele finale ale procesului cunoscut sub numele de „elaborarea scenariilor” aşa cum este, de exemplu, prezentat de Glenn şi de The Futures Groups şi aşa cum este folosit aici pentru a evalua viitorul unui stat naţional. O metodă practică de redactate a scenariilor a fost prezentată în articolul „Constructing a foresight scenario’s narrative with Ego Networks”.

Login pentru a posta comentarii
You are now being logged in using your Facebook credentials