Anticipatia.com

O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA PRACTICII GÂNDIRII ANTICIPATIVE

Future1-588-248Ce este un futurolog?
 Traduceri de: Dorina Tătăran
Futurologii sunt cei care privesc spre viitor şi oferă analize ale viitorului.
 
Disciplina care se ocupă cu asta poartă nume diverse, printre care şi anticipaţie şi studii futurologice (termenul cel mai ades preferat de către mediile academice, subliniind pluralitatea viitorurilor posibile, probabile şi preferabile), futurologie (singularul continuă să fie popular în literatură, dar nu şi în rândul oamenilor de ştiinţă), anticipare strategică (un termen care câştigă tot mai mult teren în ultimii ani), ştiinţa previziunii (Europa), anticipaţie (Spania şi America Latină), predicţie (Europa de Est), futurism (Franţa) şi o serie de sinonime mai puţin folosite (viitorologie, ştiinţe futuriste etc.)
 
Oxford English Dictionary spune că prima folosire a termenului futurist datează din 1842, cu referire la profeţii care au scris Biblia. Următoarea folosire apare odată cu futuriştii italieni şi ruşi, la începutul secolului 20 (1900-1930), o mişcare artistică, literară şi politică, despre care se ştie că încerca să respingă trecutul şi să îmbrăţişeze fără rezerve viteza, tehnologia şi schimbarea bruscă.
 
Astăzi, termenul de futurolog se aplică liderilor vizionari, inovatorilor, filosofilor, scriitorilor, consilierilor, moderatorilor şi altora care „privesc spre viitor”, precum şi celor care „oferă analize ale viitorului”, prin metode precum viziune, intuiţie, analogie, argument, logică, planificare, analiză politică, critică culturală, dezvoltare strategică, marketing, tactică, stabilirea unor ţeluri, prognoză, statistică, analiza tendinţelor pieţei, cercetare, plasament, sondaj, previziune, dezvoltarea de scenarii, anticipare, analize anticipate, dezvoltarea pieţelor virtuale, management şi analiză de risc şi alte activităţi orientate spre viitor.
 
Oricine şi-a pus vreodată întrebări despre mâine sau şi-a făcut planuri pentru săptămâna următoare poate fi numit futurolog, într-o oarecare măsură. Futurologii nu au nevoie de o anume pregătire, cu toate că cei mai buni se străduiesc să dobândească o instruire transdisciplinară şi să adopte o gândire sistemică.
 

Tipuri de gândire anticipativă

Iată care sunt principalele tipuri de gândire anticipativă (şi principalele tipuri de futurologi), pe care le-au identificat cercetătorii de la Acceleration Studies Foundation (ASF). Ele pot fi uşor grupate în şase categorii sociale şi şase categorii metodologice. Cel de-al doilea tip din fiecare categorie este întâlnit tot mai rar. Aşadar, aceste douăsprezece tipuri pot constitui, într-o oarecare măsură, un set de stadii de dezvoltare pentru gândirea anticipativă, în general. La fel ca în cazul multor modele de dezvoltare, cei mai mulţi dintre noi ne aşteptăm să fim capabili să ne angrenăm în toate aceste tipuri, cel puţin sumar, în funcţie de context. Totuşi, datorită specializării, probabil că ne petrecem mare parte din timp în anumite grupuri şi doar unii dintre noi, pentru că aleg asta sau pentru că au backgroundul necesar, au o expunere mai productivă la câteva dintre tipuri. Cei care practică anticipaţia în mod profesionist ar trebui să caute informaţie în toate aceste tipuri şi să fie capabili să le folosească pe fiecare dintre ele în funcţie de necesitate. 

Tipurile sociale
  1. Futurolog preconvenţional.
  2. Futurolog individualist.
  3. Futurolog imaginativ.
  4. Futurolog motivat de un program.
  5. Futurolog motivat de consens
  6. Futurolog profesionist.
Tipurile metodologice
  1. Futurolog critic.
  2. Futurolog alternativ.
  3. Futurolog intuitiv.
  4. Futurolog Evo-Devo (de dezvoltare evolutivă).
  5. Futurolog  care validează.
  6. Futurologul epistemolog. 

S-ar putea să vă întrebaţi pe care dintre aceste tipuri aveţi tendinţa să le folosiţi cel mai frecvent în viaţa personală şi în cea profesională. În zilele și săptămânile următoare vom publica scurte prezentări ale fiecărui tip de gândire anticipativă.


Tipuri sociale - Futurologul Preconvențional

2d-vector-illustratie-illustration ijdelheid-vanity-egocentrisch-egocentricFuturologul preconvenţional priveşte viitorul în relaţie cu sine (cu ego-ul, cu viziunea personală), dar fără să îl intereseze înţelegerea generală a normelor şi convenţiilor din societate.

 

Futurologii preconvenţionali sunt preocupaţi de dezvoltarea unui ego individual sănătos şi a grijii de sine, chiar dacă cineva nu a ajuns încă la o înţelegere deplină a moralei, a normelor şi convenţiilor sociale. Această categorie importantă reprezintă o completare a modelului psihologic de dezvoltare preconvenţională, convenţională şi postconvenţională a lui Lawrence Kohlberg, cu privire la gândirea futuristă, aşa cum a fost ea observată de către futurologul Peter Hayward. Gânditorilor preconvenţionali se poate să le lipsească preocuparea pentru alţii, la acest nivel, la fel cum se întâmplă şi în primul stadiu al modelul de dezvoltare psihologică numit Egoism, Grijă şi Grijă universală, al lui Carol Gillian. Aceşti futurologi pot fi foarte ingenioşi şi creativi, dar dacă sunt prea mulţi într-un grup pot uşor să perturbe/monopolizeze discuţia, deoarece sunt egocentrici sau ideocentrici, iar ades nu prea sunt buni la înţelegere sau atenţie socială. De asemenea, ca urmare a nepăsării lor faţă de norme, se poate să nu fie interesaţi şi nici prea conştienţi de cunoştinţele sociale pe care le-ar putea dobândi astfel. Putem să-i ajutăm pe futurologii preconvenţionali să-şi îmbunătăţească discursul nu doar prin educaţie ştiinţifică şi civică de bază, ci, mai important, prin includerea moralei şi a discuţiilor în educaţia primară (şi în cea de liceu, deşi este mult mai puţin eficientă). La fel cum a făcut Kohlberg cu programa lui şcolară pentru Comunitatea etică. Pentru a-i determina pe futurologii preconvenţionali să fie orientaţi spre învăţare, comunitatea profesionistă a futurologilor trebuie să utilizeze tehnici de comunicare eficiente, să aibă inclusiv standarde înalte pentru admiterea la cursuri, să facă o completare a testelor standard (prin care se poate pretinde o înţelegere a normelor şi valorilor sociale, pentru a asigura o performanţă medie sau peste medie), şi să impună certificarea şi continuarea pregătirii profesionale, pentru a putea practica. Comunităţile de futurologi trebuie să pună accentul pe importanţa învăţării normelor convenţionale, pe cunoaştere şi pe empatie/grijă, deoarece acestea sunt cerinţe necesare pentru intuirea eficientă a viitorului social.


Tipuri sociale - Futurologul individualist

egoist7T1Futurologul individualist foloseşte anticipaţia pentru a rezolva în primul rând problemele personale, din afara convenţiilor sociale, şi al cărui comportament general este orientat spre şi influenţat de propriile aşteptări şi planuri.

 

Futurologii individualişti caută să-şi rezolve problemele individual, folosindu-se de perspectiva personală asupra viitorului, şi să-şi schimbe comportamentul prezent bazându-se pe aşteptările viitoare sau pe scopuri. Ei fac asta în primul rând în interiorul convenţiilor din societate. Acest lucru necesită o vizualizare concretă, rezolvarea problemelor, planificare şi o administrare a prezentului bazată pe modele viitoare, începând cu viaţa personală. Este comportamentul vostru prezent orientat spre îmbunătăţirea viitorului personal? Viziunile voastre cu privire la viitor influenţează efectiv acţiunile voastre prezente (de exemplu, „ce zici aia faci”)? Recunoaşteţi nevoia de a face schimbări şi sacrificii acum, pentru o viziune de viitor, sau viziunea voastră este preconvenţională? Acţiunile voastre prezente sunt comensurabil bazate pe planuri sau sunt dictate de circumstanţe accidentale sau de mediu (de exemplu, ceea ce îţi spun alţii să faci, ceea ce îţi ocupă mintea în prezent sau ce ţi se întâmplă ţie sau în jurul tău)? Pentru cât timp te imaginezi, pe tine şi mediul tău, în viitor? O oră? O zi? O săptămână? Un an? Atât futurologii preconvenţionali, cât şi unii dintre cei imaginativi, teoreticieni şi utopişti pot eşua în încercarea de a aplica pe sine toate acestea. Poate, pentru că preferă eleganţa teoriei în locul eşecului şi neajunsurilor implementării. Futurologii pot să-şi îmbunătăţească mult impactul social şi eficienţa, dacă se străduiesc să-şi îmbunătăţească anticiparea, inclusiv pe a altora, şi dacă se conduc după exemplul personal.


Tipuri sociale - Futurologul Imaginativ

6681565-shot-of-a-futuristic-young-man-sitting-with-a-laptop-and-wiresFuturologul imaginativ intuieşte imagini viitoare, evenimente şi procese la care se aşteaptă, în sens statistic, atât ca rezultat al alegerilor personale şi sociale anticipate, cât şi ca procese autonome, care se produc independent de alegerea cuiva.

 

Futurologii imaginativi vizualizează viitorul într-un fel care include o înţelegere completă a perspectivelor şi a conveţiilor altora. De asemenea, uneori, sabotează, reinterpretează sau încălcă aceleaşi convenţii, ades, cu rezultate foarte bune. După dezvoltarea unui ego sănătos (şi predominant preconvenţional) şi învăţarea rezolvării problemelor personale (cel puţin atât cât să supravieţuiască), obţinerea unei imagini de ansamblu a lumii şi dobândirea unei imaginaţii sănătoase, active este următoarea abilitate esenţială pentru toţi futurologii. Aveţi o înţelegere extinsă a valorilor, normelor şi convenţiilor altora? Puteţi să le încălcaţi cu folos? Puteţi să vă imaginaţi excepţii justificabile, pentru fiecare dintre ele? Puteţi să vizualizaţi viitorul personal, organizaţional, naţional şi global? Intuiţia imaginativă, ajutată de retrospectivă şi introspecţie, reprezintă unul dintre cele mai valoroase şi mai utile obiceiuri mentale pe care le putem dezvolta. Cu cât avem o imaginaţie mai bună, cu atât va fi mai dezvoltată abilitatea noastră de reprezentare. Futurologii îşi fac o favoare citind ca şi cum aceasta ar fi metoda elementară de dobândire a informaţiei, întrucât cititul ajută la dezvoltarea unor construcţii mentale de calitate superioară, personalizate şi imaginative, bazate pe o minimă şi eficientă informaţie simbolică. Simbolismul vizual este şi el important, dar trebuie să fie însoţit de o necesară activitate imaginativă, altfel va duce doar la o capacitate de reprezentare superficială. Futurologii serioşi recunosc importanţa lecturii vaste şi selective.


Tipuri sociale - Futurologul motivat de un program

Future ButtonFuturologul motivat de un program se ghidează după un program gândit de sus în jos (primit de la alţii sau unul în care crede), cu reguli şi norme, precum şi după problemele derivate din el. Acest program poate fi ideologic, religios sau organizaţional şi este destinat viitorului unui grup.

 

Futurologii motivaţi de un program sunt indivizii care încearcă să promoveze în societate programul viitor al unui grup şi să rezolve problemele legate de acest program. Acest gen de activitate nu necesită integrarea extinsă a viziunilor viitoare ale altora, cu excepţia impactului lor asupra programului social al cuiva. Acesta este cel mai întâlnit tip de acţiune viitoare motivată social. Intuiţia de acest tip implică promovarea programului familial, organizaţional, religios, corporatist, politic sau de alt fel al cuiva în societate. O mamă preocupată de familia ei este un futurolog motivat de un program, la fel ca orice planificator strategic sau ca orice politician angajat în promovarea programului unui grup, în relaţie cu alte programe. Profeţii biblici sunt un vechi exemplu din această categorie. Futurologii italieni, o mişcare artistică de prin 1910, erau futurologi artistici cu un program de grup care explora trăsăturile dinamice şi violente ale vieţii active şi puterea maşinăriilor moderne. Orice futurolog popular, care are un program motivat de marketing şi care apelează la normele culturale, se încadrează şi el în această categorie. La fel cum se încadrează şi autorii de ficţiuni, care avansează ideologii mai degrabă sociale decât strict personale. Competiţia între grupurile motivate de programe ideologice futuriste aflate în conflict reprezintă o componentă naturală, sănătoasă a culturilor deschise.


Tipuri sociale - Futurologul motivat de consens

Beating-Corruption-by-Building-Consensus-459x240Futurologul motivat de consens ajută la crearea sau se îndreaptă spre un viitor dezvoltat de jos în sus, un viitor de grup, comunitar, instituţional sau social.

Futurologii motivaţi de consens încearcă să faciliteze consensul colectiv în privinţa subiectelor preferate şi să îndrume grupurile, activ sau pasiv, spre o viziune cel puţin parţial democratică. Astfel de indivizi apreciază dialogul social şi cooperarea la fel de mult sau chiar mai mult decât competiţia sau acţiunea individuală. Mediatorii, consilierii şi consultanţii sunt exemple bune de futurologi profesionişti care sunt şi ei motivaţi de consens. La fel sunt, la un nivel mai puţin conştient, managerii şi muncitorii care apreciază procesul descoperirii de trăsături de grup şi sociale, la fel cum apreciază şi executarea unor sarcini. Acest tip de futurologie necesită empatie şi abilităţi de cooperare, precum şi capacitatea de a exprima clar o întreagă gamă de viziuni individuale. El apare mai frecvent în culturile bine educate, tolerante, democratice. Multe corporaţii responsabile social, precum şi organizaţii internaţionale şi nonguvernamentale se angajează în acest gen de futurologie, folosesc metode vizionare foarte eficiente şi indicatori de predicţie utili în lumea noastră tot mai înclinată spre globalizare. Uneori, consensul este în dezavantajul individual sau organizaţional, dar facilitarea lui, într-un fel care protejează inovaţia şi diversitatea, este esenţială pentru orice proces de dezvoltare vizionară.


Tipuri sociale - Futurologul profesionist

imagesFuturologul profesionist analizează schimbarea, pentru cineva care îl plăteşte pentru asta. El încearcă să descrie sau să avanseze viitoare scenarii posibile, probabile sau preferabile, evitându-le pe cele nedorite. De asemenea, poate încerca să-şi ajute clienţii sau publicul să aplice aceste previziuni (şi să facă faţă schimbării).

Futurologii profesionişti analizează schimbarea contra cost. De asemenea, ei încearcă să descrie şi să avanseze scenarii viitoare posibile, probabile sau preferabile, evitându-le pe cele nedorite. Scopul lor este să îşi ajute clienţii sau publicul să aplice aceste intuiţii (de ex., să facă faţă schimbării). Acest gen de activitate poate merge de la ceva formal, oficial până la ceva neoficial şi poate include acţiuni foarte simple, cum ar fi sfatul „de expert” dat unui prieten, într-un document scris, în schimbul unor servicii, pentru a ajunge într-o poziţie de top, într-o companie mare. Tot aici intră activităţile unora dintre cei mai de succes futurologi autodeclaraţi, care lucrează ca vorbitori, consultanţi, mediatori sau strategi. Dobândirea competenţei în acest domeniu este obiectivul cheie al unor comunităţi profesioniste angajate în previziuni strategice (Asociaţia Futurologilor Profesionişti, Asociaţia Planificărilor Strategice, Insistutul de Prognoză în Afaceri şamd) şi al câtorva medii academice care fac studii ştiinţifice cu privire la viitor. Îmbunătăţirea profesionalismului şi a respectabilităţii activităţilor legate de viitor reprezintă o modalitate principală de dezvoltare a anticipării sociale. Voi obişnuiţi să folosiţi anumite metodologii pentru a încerca să descoperiţi şi să trasaţi drumul spre diverse obiective? Aţi făcut vreodată asta pentru un client sau pentru compania voastră? Dacă da, sunteţi futurolog profesionist.


Tipuri metodologice - Futurologul critic

critica

Futurologul critic analizează şi critică viziunile, perspectivele şi sistemele de valori ale altora, nu neapărat cu un scop, nu pentru a ajunge la consens, nici pentru bani, ci ca metodă de înţelegere.

Futurologii critici sunt cei care caută să critice ipotezele, analizele şi concluziile altor futurologi, nu în relaţie cu propriul program, pentru a ajunge la consens sau pentru bani, ci ca metodă de înţelegere.
Cu toţii facem evaluări din propriile perspective şi în limita propriilor valori, dar futurologii critici încearcă să fie pe deplin conştienţi de beneficiile şi de limitările tuturor sistemelor de valori, inclusiv ale celor proprii. Aceasta reprezintă o metodologie de bază şi, în acelaşi timp, poate fi văzută ca cel mai înalt nivel de dezvoltare anticipativă „socială” sau „normativă”. Aplicând definiţiile lui Kohlberg, acesta este şi primul nivel la care poţi deveni un futurolog complet, deoarece activitatea futurologilor critici nu este legată de convenţia socială, de consens sau de piaţă. Toate nivelurile anterioare (de la previziuile imaginative la cele profesioniste) sunt convenţionale, în cele mai multe cazuri. Se poate ca unii să fie angajaţi superficial în criticism, dar cele mai bune exemple includ o abordare multidisciplinară, integrală (de ex., teoria AQAL, a lui Ken Wilber). După cum explică futurologul Richard Slaughter (1999): „(Cea mai bună) activitate critică încearcă să exploreze dincolo de suprafaţa vieţii sociale şi să desluşească cele mai profunde procese fenomenologice, formarea paradigmelor şi influenţa activă a unor mentalităţi neclare (de ex., „creşterea e bună”, „natura e doar un depozit de resurse” şamd). Foloseşte uneltele şi înţelegerile apărute în cadrul anumitor ştiinţe umaniste şi care ne permit să examinăm, să interogăm şi să criticăm bazele simbolice ale vieţii sociale şi – cel mai important – să separăm, astfel, balastul de opţiunile noi sau înnoite. Înţelese cum trebuie, aspectele deconstructive şi reconstructive ale criticii futurologice bine făcute produc echilibru într-o dialectică productivă.” Metodele folosite în acest domeniu – de exemplu, analiza relaţiilor cauzale, a lui Sohail Inayatullah - ne ajută să dobândim o nouă înţelegere a construcţiei sociale a semnificaţiei şi a valorilor interacţiunii umane.


Tipuri metodologice - Futurologul alternativ

AlternativeFuturologul alternativ trece dincolo de convențiile și de punctele de vedere deja încetățenite, inclusiv de propriile prjudecăți - analizează şi propune o serie de perspective de viitor, posibile sau imaginabile.

Futurologul alternativ explorează şi propune idei de viitor care merg dincolo de convenţiile şi de punctele de vedere proprii (personale) şi ale organizaţiilor şi culturilor din care face parte (sociale). După o înţelegere critică a sistemelor sociale, prezentarea detaliată şi completă a alternativelor reale (trasând „spaţiul posibil” pentru alegerea umană) reprezintă următoarea metodologie de bază a anticipării pentru indivizi, organizaţii şi societate. Acest proces poate folosi metode subiective sau obiective. Futurismul alternativ începe cu acel grup de artişti, autori, cărturari şi cu presa de ştiri şi de divertismente care nu explorează o singură perspectivă, ci încearcă să abordeze o serie de posibilităţi care merg dincolo de propriile viziuni. Cei mai metodologici dintre aceşti futurologi dezvoltă scenarii sistematice (ex. GBN – Global Business Network – n.t.), care subliniază dimensiuni importante ale alegerii umane şi scot la iveală alegeri politice/normative dificile. Cei mai buni futurologi alternativi au o imaginaţie bogată şi o empatie dezvoltată. De asemenea, sunt bine pregătiţi interdisciplinar şi înţeleg pluralismul programelor, mecanismele consens/coordonare şi importanţa dialogurilor critice. De exemplu, în cadrul unuia dintre programele ştiinţifice ale SUA, desfăşurat la Universitatea Hawai, a fost iniţiată o specializare în viitoruri alternative.



Tipuri metodologice - Futurologul intuitiv

LintuitionFuturologul intuitiv întrezărește imagini viitoare, evenimente şi procese la care se aşteaptă, în sens statistic, atât ca rezultat al alegerilor personale şi sociale anticipate, cât şi ca procese autonome, care se produc independent de alegerea cuiva.

Futurologii intuitivi caută să înţeleagă şi să prezică ceea ce este probabil şi previzibil, în ceea ce priveşte viitorurile personale, organizaţionale, naţionale, globale şi universale, fie ca rezultat al alegerilor anticipate colective, personale şi sociale (de ex.: un operator de sondaje politice, care vizează perioade scurte de previziune, cu marje de eroare verificabile), fie pentru procese autonome, independente de posibilităţile alternative ale alegerilor umane (de ex.: rata de accelerare a schimbării tehnologice, perceptibilă în medie pe toată planeta, odată ce i se aplică electricitate sau democraţie socialistă sau alt factor de atragere), fie pentru amândouă. Metodologiile merg de la predicţiile personale şi calitative ale futurologilor populari, până la teoria ştiinţifică, modelele formale, logică şi empirism. Cel mai bun futurism intuitiv necesită o bună educaţie universitară în ştiinţe şi respect pentru metoda ştiinţifică văzută ca mod intuitiv de cunoaştere, o filosofie mai puţin subiectivă decât discursul social şi non-ştiinţific (non-”natural”). Activitatea predictivă este în mod deosebit provocatoare, verificabilă şi concretă, dar mult prea puţin utilizată de către cele mai multe organizaţii futurologice. A fost iniţiată de către unele instituţii fondatoare ale studiilor legate de viitor, dar încă nu şi-a atins potenţialul maxim. Strategii tehnologici, care separă viitorurile tehnologice de trendurile istorice şi dezvoltările recente din ştiinţă, sunt şi ei un bun exemplu pentru acest tip de futurologi. Noile teorii despre comprimarea STEM şi alte mecanisme de accelerare a schimbării sunt un alt exemplu. Printre futurologii intuitivi, deşi ei nu se definesc astfel, se numără şi cei mai mulţi oameni de ştiinţă, meteorologii, statisticienii, evaluatorii, managerii de investiţie, modelatorii de sisteme, cei care fac cercetare operaţională, precum şi consultanţii politici, de afaceri, legali, sociali, personali implicaţi în previziuni. Îmbunătăţirea metodelor de previziune socială în activităţile ce ţin de viitor (prognoză, modelare, testare ipotetică, statistici, evaluare) va fi esenţială pentru progresul studiilor futurologice, în anii următori. La fel ca în cazul altor tipuri de previziuni, îmbunătăţirea la fiecare nivel poate fi stimulată şi prin dezvoltarea altor niveluri de futurologie.


Tipuri metodologice - Futurologul Evo-Devo

kirk-amyx72Futurologul Evo-Devo (de dezvoltare evolutivă) analizează posibilităţile de evoluție, prevede rezultatele dezvoltării şi încearcă să facă distincţie între procesele de evoluţie (haotice, reversibile, imprevizibile) ale schimbării universale şi cele de dezvoltare (convergente, ireversibile, previzibile statistic).

Futurologii de dezvoltare Evo-Devo folosesc recenta paradigmă a dezvoltării evoluţioniste drept cadru de analiză a schimbării universale şi o izolează între procesele ei evolutive (bazate pe selecție/alegere) şi de dezvoltare (bazate pe constrângere), care sunt paralele şi interdependente.
Acest model avansează ideea că toate schimbările fizice din sistemele adaptabile urmează un proces ce poate fi privit, în mare parte, ca unul haotic (evoluţionist) şi totuşi parţial previzibil (de dezvoltare). Acest proces este, în multe aspecte, prin analogie cu dezvoltarea biologică evolutivă. În domeniul biologic, precum în cazul exemplului evident al gemenilor identici genetic, cele mai multe schimbări fizice de la nivel molecular sunt complet „evoluţioniste” (întâmplătoare, neprevăzute, bazate pe selecţia naturală, imprevizibile, unice în structură şi dinamice de la geamăn la geamăn); totuşi, o serie de schimbări de la nivel organic/sistemic sunt, evident, de dezvoltare (previzibile, ireversibile, convergente şi comune la ambii gemeni). În acelaşi fel, chiar dacă mare parte a schimbărilor universale din această paradigmă sunt evident evoluţioniste, anumite legi, tendinţe şi tranziţii critice/faze ale schimbării/evenimente neaşteptate (cum sunt numeroasele dimensiuni ale schimbării tehnologice tot mai accelerate şi mare parte din specificul accelerării ineligenţei sociale, a interdependenţei şi a imunităţii de pe Tera) sunt cât se poate de previzibile, limitate şi legate de dezvoltare. Speranţa futurologilor de dezvoltare evolutivă este ca noile teorii de evoluţie-dezvoltare (Teoriile Evo-Devo) din biologie, programelor de tipul Studiilor Accelerate* şi Evo-Devo Universe** focalizate pe ştiinţa şi teoria sistemelor, să ajute la progresul metodelor şi al previziunilor tuturor futurologilor, în următoarii ani. Orice practicant al foresight-ului, om de ştiinţă, cercetător sau teoretician al sistemelor, care încearcă să echilibreze posibilitatea şi predictibilitatea („alegeri/selecții şi constrângeri”) în analizarea schimbării, se încadrează în această categorie. În ea se prea poate să se regăsească mulţi dintre biologii evoluţionişti şi de dezvoltare, teoreticienii informaţiei, teoreticienii sistemelor, ciberneticieni, cercetătorii din domeniul inteligenţei artificiale şi astrobiologii.



 
Tipuri metodologice - Futurologul care validează

amee-future-graphFuturologul care validează este cel care încearcă să evalueze, să sistematizeze şi să valideze finalizarea (pentru viitorul critic şi alternativ) şi acurateţea (pentru viitorul intuitiv şi de dezvoltare progresivă) metodologiilor folosite pentru analizarea viitorului.

Futurologii care validează folosesc o serie de mecanisme pentru a evalua, pentru a sistematiza şi pentru a încerca să valideze metodologiile folosite pentru a genera anticipări. Astfel de activităţi încep cu istoricul previziunilor, dar nu se rezumă la acestea, ci se extinde la metodologiile de testare, replicare şi la rafinarea anticipărilor. Ele ne ajută să determinăm completitudinea perspectivelor critice şi a scenariilor alternative, precum şi nivelul de acurateţe a predicţiilor. De asemenea, ne ajută să stabilim care procese apar ca predictibile (de dezvoltare) şi care sunt posibil imprevizibile (evoluţioniste). Deşi comunitatea futurologilor metodologici este mică (şi, fără îndoială, mai mică astăzi decât a fost la apogeul său atins între anii 1970-80), ea continuă să se dezvolte noi metode promiţătoare (planificarea tehnologică, predicția piețelor, ştiinţa evo-devo). Trebuie să ne aşteptăm şi să cerem economiilor puternice din lume (SUA, China, Europa, Japonia şi altele) să conştientizeze nevoia de susţine instituţii şi comunităţi de validare futurologică. Doar astfel putem construi o serie de metodologii viabile, pentru modelarea viitorului. În prezent, în cele mai bune cazuri, scenariile posibile ale futurologilor alternativi, previziunile futurologilor intuitivi şi modelele de evoluţie-dezvoltare ale futurologilor „evo-devo” sunt sistematic comparate cu datele disponibile ivite ulterior sau simulate pornind de la situaţii reale.

 Mergi la pagina de comentarii >>>

 

You are now being logged in using your Facebook credentials