Anticipatia.com

O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA PRACTICII GÂNDIRII ANTICIPATIVE - Tipuri metodologice - Futurologul critic

Tipuri metodologice - Futurologul critic

critica

Futurologul critic analizează şi critică viziunile, perspectivele şi sistemele de valori ale altora, nu neapărat cu un scop, nu pentru a ajunge la consens, nici pentru bani, ci ca metodă de înţelegere.

Futurologii critici sunt cei care caută să critice ipotezele, analizele şi concluziile altor futurologi, nu în relaţie cu propriul program, pentru a ajunge la consens sau pentru bani, ci ca metodă de înţelegere.
Cu toţii facem evaluări din propriile perspective şi în limita propriilor valori, dar futurologii critici încearcă să fie pe deplin conştienţi de beneficiile şi de limitările tuturor sistemelor de valori, inclusiv ale celor proprii. Aceasta reprezintă o metodologie de bază şi, în acelaşi timp, poate fi văzută ca cel mai înalt nivel de dezvoltare anticipativă „socială” sau „normativă”. Aplicând definiţiile lui Kohlberg, acesta este şi primul nivel la care poţi deveni un futurolog complet, deoarece activitatea futurologilor critici nu este legată de convenţia socială, de consens sau de piaţă. Toate nivelurile anterioare (de la previziuile imaginative la cele profesioniste) sunt convenţionale, în cele mai multe cazuri. Se poate ca unii să fie angajaţi superficial în criticism, dar cele mai bune exemple includ o abordare multidisciplinară, integrală (de ex., teoria AQAL, a lui Ken Wilber). După cum explică futurologul Richard Slaughter (1999): „(Cea mai bună) activitate critică încearcă să exploreze dincolo de suprafaţa vieţii sociale şi să desluşească cele mai profunde procese fenomenologice, formarea paradigmelor şi influenţa activă a unor mentalităţi neclare (de ex., „creşterea e bună”, „natura e doar un depozit de resurse” şamd). Foloseşte uneltele şi înţelegerile apărute în cadrul anumitor ştiinţe umaniste şi care ne permit să examinăm, să interogăm şi să criticăm bazele simbolice ale vieţii sociale şi – cel mai important – să separăm, astfel, balastul de opţiunile noi sau înnoite. Înţelese cum trebuie, aspectele deconstructive şi reconstructive ale criticii futurologice bine făcute produc echilibru într-o dialectică productivă.” Metodele folosite în acest domeniu – de exemplu, analiza relaţiilor cauzale, a lui Sohail Inayatullah - ne ajută să dobândim o nouă înţelegere a construcţiei sociale a semnificaţiei şi a valorilor interacţiunii umane.

You are now being logged in using your Facebook credentials